Apostila de la Haga – ce este și când ai nevoie de ea

Apostila de la Haga este o certificare oficială utilizată pentru documentele care trebuie prezentate în străinătate, în statele în care se aplică Convenția de la Haga din 5 octombrie 1961. Dacă ai nevoie să folosești o procură, o declarație, un certificat de naștere sau un alt document românesc în afara țării, este important să verifici dacă documentul trebuie apostilat. În cazul actelor notariale, la un notariat ți se poate explica procedura și instituția competentă. Poți consulta și secțiunile despre servicii notariale și procuri notariale.

Deși apostilarea este o procedură relativ simplă, există numeroase confuzii privind documentele care trebuie apostilate, instituțiile care aplică apostila și diferența dintre apostilare, traducere legalizată și supralegalizare.

În acest ghid explicăm ce este apostila de la Haga, când este necesară, unde se obține în România și ce trebuie să verifici înainte de a prezenta un document unei autorități străine.

Ce este apostila de la Haga?

Apostila de la Haga este un certificat emis de o autoritate competentă, care confirmă originea oficială a unui document destinat utilizării într-un alt stat în care se aplică Convenția de la Haga din 1961.

Convenția a fost adoptată pentru a simplifica circulația internațională a documentelor oficiale și pentru a elimina, între statele participante, necesitatea procedurilor tradiționale de supralegalizare diplomatică sau consulară.

Prin aplicarea apostilei sunt certificate:

  • Autenticitatea semnăturii de pe document;
  • Calitatea oficială în care a acționat persoana care a semnat documentul;
  • Identitatea sigiliului sau a ștampilei aplicate, atunci când este cazul.

Apostila nu certifică exactitatea informațiilor din document și nu garantează acceptarea acestuia pentru orice procedură din străinătate. Ea confirmă originea oficială a documentului, nu conținutul său.

Când ai nevoie de apostila de la Haga?

Apostila poate fi necesară atunci când un document oficial emis în România urmează să fie prezentat unei instituții, autorități sau organizații dintr-un alt stat în care se aplică Convenția de la Haga.

Printre cele mai frecvente situații se numără:

  • Încheierea unei căsătorii în străinătate;
  • Stabilirea domiciliului sau a reședinței într-un alt stat;
  • Continuarea studiilor la o instituție de învățământ din străinătate;
  • Angajarea într-o altă țară;
  • Reprezentarea unei persoane prin procură notarială;
  • Desfășurarea unei proceduri succesorale internaționale;
  • Prezentarea unor documente într-o procedură judiciară străină;
  • Realizarea unor operațiuni juridice sau administrative internaționale.

Totuși, faptul că un document este utilizat în străinătate nu înseamnă automat că trebuie apostilat. Pot exista tratate internaționale, norme europene sau alte dispoziții care elimină această cerință.

Ce documente pot fi apostilate în România?

Documentele care pot primi apostila de la Haga sunt împărțite în mai multe categorii, în funcție de autoritatea care le-a emis.

1. Acte de stare civilă și documente administrative

În această categorie pot intra:

  • Certificate de naștere;
  • Certificate de căsătorie;
  • Certificate de deces;
  • Certificate de cazier judiciar;
  • Diplome și alte documente de studii, după îndeplinirea formalităților prealabile aplicabile;
  • Alte documente administrative oficiale eligibile.

Pentru aceste documente, apostila este aplicată, de regulă, de instituțiile prefectului, în condițiile stabilite pentru fiecare categorie.

Înainte de depunere trebuie verificat dacă documentul este eligibil și dacă necesită o viză sau o certificare prealabilă.

2. Acte notariale

Actele întocmite de notarii publici pot fi apostilate în condițiile legii.

Exemplele includ:

  • Procuri autentificate;
  • Declarații autentice;
  • Contracte autentificate;
  • Copii legalizate;
  • Traduceri cu semnătura traducătorului legalizată notarial;
  • Alte înscrisuri notariale eligibile.

În cazul acestor documente, apostila se aplică de Camera Notarilor Publici în circumscripția căreia își desfășoară activitatea notarul care a instrumentat actul.

De exemplu, pentru o procură autentificată de un notar din București, instituția competentă este Camera Notarilor Publici București.

3. Documente judiciare

Anumite documente emise de instanțele judecătorești sau de alte autorități judiciare pot necesita apostilare pentru utilizarea în străinătate.

Printre acestea se pot număra hotărârile judecătorești și alte înscrisuri oficiale din sfera de competență a tribunalelor.

Pentru aceste documente, apostila se obține de la tribunalul competent, potrivit regulilor aplicabile.

Unde se obține apostila de la Haga în România?

În România există trei categorii principale de autorități competente să aplice apostila, în funcție de natura documentului.

Tipul documentului Autoritatea competentă
Certificate de stare civilă și alte acte administrative eligibile Instituția prefectului competent
Procuri, declarații, copii legalizate și alte acte notariale Camera Notarilor Publici competentă
Hotărâri judecătorești și alte acte judiciare eligibile Tribunalul competent

Este important să te adresezi instituției corespunzătoare documentului. De exemplu, prefectura nu apostilează o procură notarială, iar Camera Notarilor Publici nu apostilează direct un certificat de naștere în original.

Cum obții apostila de la Haga pentru un act notarial?

Dacă ai o procură, o declarație sau un alt act notarial care trebuie folosit în străinătate, procedura presupune câteva etape.

Etapa 1. Verifică dacă apostila este necesară

Înainte de întocmirea actului, verifică cerințele instituției din străinătate.

Este posibil ca aceasta să solicite un act autentic apostilat, o traducere autorizată sau un document într-un format specific.

Etapa 2. Întocmește actul notarial

Documentul trebuie întocmit în forma corespunzătoare scopului pentru care va fi utilizat.

De exemplu, dacă ai nevoie de o procură pentru vânzarea unui imobil aflat în străinătate, trebuie verificat dacă autoritățile statului respectiv acceptă forma și conținutul procurii românești.

Etapa 3. Depune documentul la Camera Notarilor Publici

Actul notarial este prezentat biroului de apostilă al Camerei Notarilor Publici competente.

Cererea poate fi depusă de titularul actului sau de o altă persoană care îl deține, potrivit regulilor aplicabile procedurii.

Etapa 4. Ridică documentul apostilat

După efectuarea verificărilor, autoritatea competentă eliberează apostila.

Documentul poate fi ulterior prezentat instituției străine, împreună cu traducerea sau celelalte înscrisuri solicitate, dacă este cazul.

Care este diferența dintre apostilă și traducerea legalizată?

Apostilarea și traducerea legalizată sunt două operațiuni diferite, care pot fi necesare pentru același document.

Apostila certifică originea oficială a documentului, prin verificarea semnăturii, a calității semnatarului și a sigiliului sau ștampilei.

Traducerea legalizată presupune, în procedura notarială română, legalizarea semnăturii traducătorului autorizat, în condițiile legii. Această operațiune nu trebuie confundată cu autentificarea conținutului documentului tradus.

De exemplu, o instituție străină poate solicita un certificat de naștere românesc apostilat și tradus în limba oficială a statului respectiv.

În alte situații poate fi necesară apostilarea traducerii legalizate, dacă instituția destinatară solicită expres acest lucru.

Ordinea operațiunilor trebuie stabilită în funcție de document și de cerințele autorității care îl va primi.

Care este diferența dintre apostilă și supralegalizare?

Ambele proceduri sunt utilizate pentru certificarea originii unor documente oficiale destinate folosirii în străinătate.

Diferența principală constă în cadrul juridic și în formalitățile necesare.

Apostilarea se aplică documentelor care circulă între state pentru care Convenția de la Haga este aplicabilă, dacă nu există o scutire de formalitate.

Supralegalizarea poate fi necesară pentru documentele destinate unor state în care Convenția nu este aplicabilă și pentru care nu există o altă scutire legală.

Supralegalizarea poate presupune verificări succesive la mai multe instituții, inclusiv la autorități române și la reprezentanțele diplomatice ale statului de destinație.

Prin urmare, înainte de a solicita apostila, trebuie verificat statul în care documentul va fi utilizat.

Este necesară apostila pentru documentele folosite în Uniunea Europeană?

Nu în toate situațiile.

Regulamentul (UE) 2016/1191 elimină cerința apostilării pentru anumite documente oficiale care circulă între statele membre ale Uniunii Europene.

Printre domeniile acoperite de regulament se numără, în condițiile sale de aplicare, documente privind:

  • Nașterea;
  • Decesul;
  • Numele;
  • Căsătoria și starea civilă;
  • Domiciliul sau reședința;
  • Absența cazierului judiciar, în situațiile prevăzute de regulament.

Regulamentul nu elimină automat apostila pentru orice document utilizat în Uniunea Europeană.

De exemplu, o procură notarială destinată unei tranzacții imobiliare poate avea cerințe diferite față de un certificat de naștere.

Înainte de a solicita apostila, verifică dacă documentul este inclus în categoria celor scutite și dacă există alte condiții pentru utilizarea lui.

Ai nevoie de apostila de la Haga pentru o procură?

O procură autentificată în România poate necesita apostilare atunci când urmează să fie utilizată într-un alt stat.

Necesitatea apostilei depinde de țara de destinație, de eventualele scutiri și de cerințele instituției care va primi procura.

De exemplu, o persoană aflată în România poate împuternici pe cineva să efectueze anumite formalități în străinătate.

Înainte de autentificarea procurii, este recomandat să fie verificat conținutul cerut de autoritatea străină, deoarece apostila nu corectează eventualele probleme privind întinderea mandatului sau formularea împuternicirii.

Se poate apostila un certificat de moștenitor?

Da, un certificat de moștenitor emis de un notar public român poate fi apostilat în condițiile legii, atunci când este destinat utilizării într-un stat în care se aplică Convenția de la Haga.

O asemenea situație poate apărea atunci când persoana decedată deținea bunuri în străinătate sau când moștenitorii trebuie să dovedească drepturile succesorale în fața unei instituții străine.

Totuși, apostila nu garantează recunoașterea tuturor efectelor certificatului în statul respectiv.

În cazul succesiunilor internaționale, pot fi aplicabile și instrumente juridice europene, inclusiv certificatul european de moștenitor, atunci când sunt îndeplinite condițiile legale.

Cât costă apostila de la Haga?

Costurile depind de categoria documentului și de autoritatea competentă.

În România, eliberarea apostilei de către instituțiile prefectului pentru documentele administrative eligibile este gratuită.

Pentru actele notariale și pentru alte categorii de documente pot exista tarife sau cheltuieli specifice, care trebuie verificate la instituția competentă.

Separat, pot apărea costuri pentru traduceri, legalizări notariale, obținerea unor documente suplimentare sau servicii de transmitere.

Cât durează obținerea apostilei?

Durata diferă în funcție de instituția competentă, tipul documentului și modalitatea de depunere.

Unele documente pot fi apostilate într-un termen scurt, în timp ce altele necesită verificări sau formalități prealabile.

Pentru actele administrative emise electronic și semnate digital, Ministerul Afacerilor Interne pune la dispoziție și un serviciu online de apostilare, în condițiile aplicabile.

Este recomandat să verifici programul și procedura instituției înainte de depunerea documentului, mai ales dacă există un termen-limită impus de autoritatea străină.

Apostila de la Haga are termen de valabilitate?

Convenția de la Haga nu stabilește un termen general de expirare pentru apostilă.

Totuși, documentul pe care este aplicată poate avea o perioadă de valabilitate sau poate fi supus unor cerințe privind data emiterii.

De exemplu, o instituție poate solicita un certificat de cazier judiciar emis recent.

Prin urmare, chiar dacă apostila nu expiră automat după un anumit număr de luni, trebuie verificate condițiile de acceptare ale documentului în statul de destinație.

Poți obține apostila de la Haga pentru un document străin în România?

Ca regulă, apostila se obține de la autoritatea competentă din statul în care a fost emis documentul oficial.

De exemplu, un document oficial emis în Italia, care necesită apostilare pentru utilizarea în România, trebuie apostilat de autoritatea italiană competentă.

Autoritățile române nu aplică apostila pe documente oficiale străine doar pentru că acestea urmează să fie folosite în România.

În cazul documentelor provenite din statele Uniunii Europene, trebuie verificat și dacă există o scutire de apostilare.

Greșeli frecvente atunci când soliciți apostila

Pentru a evita deplasările inutile și întârzierile, este bine să cunoști câteva greșeli frecvente:

  • Solicitarea apostilei fără verificarea cerințelor instituției străine;
  • Prezentarea documentului la o autoritate care nu este competentă;
  • Confundarea apostilei cu traducerea legalizată;
  • Presupunerea că toate documentele folosite în UE necesită apostilă;
  • Întocmirea unei procuri fără verificarea cerințelor din statul de destinație;
  • Solicitarea apostilării unui document care necesită mai întâi o formalitate prealabilă;
  • Presupunerea că apostila garantează acceptarea documentului de orice instituție străină.

Ce trebuie să verifici înainte de apostilarea unui document?

Înainte de a începe procedura, este recomandat să clarifici următoarele aspecte:

  • În ce țară va fi utilizat documentul?
  • Este aplicabilă Convenția de la Haga în relația cu statul respectiv?
  • Există o scutire de apostilare?
  • Ce formă a documentului este acceptată?
  • Este necesară o traducere autorizată sau legalizată?
  • Care este autoritatea competentă să aplice apostila?
  • Există un termen de valabilitate impus pentru document?

Răspunsurile la aceste întrebări te pot ajuta să alegi procedura corectă și să eviți cheltuielile inutile.

În concluzie, apostila de la Haga simplifică utilizarea documentelor oficiale între statele în care se aplică Convenția din 1961, înlocuind procedurile tradiționale de supralegalizare cu o certificare unică a originii documentului.

În România, apostila este aplicată de instituțiile prefectului, Camerele Notarilor Publici sau tribunale, în funcție de categoria actului.

Nu toate documentele destinate străinătății trebuie apostilate. Există excepții, în special pentru anumite documente oficiale care circulă între statele membre ale Uniunii Europene.

Dacă trebuie să folosești în străinătate o procură, o declarație sau un alt act notarial, este recomandat să verifici din timp cerințele autorității destinatare și să consulți un notar public pentru întocmirea documentului în forma corespunzătoare.

Acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește consultanța juridică individualizată. Cerințele privind apostilarea, supralegalizarea și recunoașterea documentelor trebuie verificate în funcție de statul de destinație și de legislația aplicabilă.

 

Întrebări frecvente

1. Ce este apostila de la Haga și la ce folosește?

Apostila de la Haga este o certificare oficială care confirmă autenticitatea semnăturii, calitatea semnatarului și, după caz, sigiliul unui document public. Aceasta permite utilizarea documentului în alte state în care se aplică Convenția de la Haga din 1961, fără supralegalizare diplomatică sau consulară.

2. Când este necesară apostila de la Haga?

Apostila poate fi necesară atunci când un document oficial emis în România trebuie prezentat într-un alt stat în care se aplică Convenția de la Haga. Exemplele includ procuri notariale, certificate de stare civilă, acte de studii și documente judiciare. Există însă excepții, inclusiv pentru anumite documente utilizate în Uniunea Europeană.

3. Unde se obține apostila de la Haga în România?

Autoritatea competentă depinde de tipul documentului. Instituțiile prefectului apostilează anumite acte administrative, Camerele Notarilor Publici apostilează actele notariale, iar tribunalele sunt competente pentru anumite documente judiciare. Este important să verifici instituția corespunzătoare înainte de depunerea documentului.

4. Cât costă apostila de la Haga și cât durează obținerea ei?

Apostilarea documentelor administrative eligibile la instituțiile prefectului este gratuită. Pentru actele notariale pot exista tarife specifice. Durata procedurii diferă în funcție de autoritatea competentă, tipul documentului și eventualele verificări suplimentare.

5. Apostila de la Haga înlocuiește traducerea legalizată?

Nu. Apostila certifică originea oficială a documentului, în timp ce traducerea permite utilizarea acestuia într-o altă limbă. În funcție de cerințele instituției străine, pot fi necesare atât apostilarea documentului, cât și traducerea autorizată sau legalizată. Apostila nu certifică exactitatea traducerii.

Citește și…